La multi ani, "Samuil"!
Scopul înfiinţării acestui gimnaziu este exprimat atât în actul de formare, dat la Oradea Mare, cât şi în inscripţia de pe frontispiciul liceului: „Educationi Juventutis Huius Provinciae" - pentru educarea tineretului acestei provincii. În actul de fondare, gimnaziul de la Beiuş era gimnaziu de patru clase, iar la 6 februarie 1935 este completat la şase clase (gimnasium maius). În anii şcolari 1851/52 - clasa a VII-a, 1852/53 - clasa a VIII-a, iar în vara lui 1853 este organizat primul examen de Bacalaureat la gimnaziul din Beiuş. În perioada 1828 - 1851, limba de predare era limba latină. În 1851 s-a introdus limba română ca limbă de predare, iar în 1854, regimul habsburgic a impus ca majoritatea obiectelor de învăţământ să fie predate în limba germană, aceasta devenind în 1860 obligatorie pentru toate obiectele. În 1875, regimul dualist austro-ungar a impus obligatoriu limba maghiară pentru obiectele istorie şi geografie.La 23 noiembrie 1918, episcopul Demetrie Radu a decretat reintroducerea definitivă a limbii române ca limbă de predare. Rolul acestui liceu de-a lungul anilor a fost reliefat de mari istorici ai neamului sau profesori ai şcolii:„Şcoalei care în marele întuneric a ridicat întâia luminiţă a culturii naţionale, spor şi noroc în România întregită"
Nicolae Iorga - telegrama trimisă liceului cu ocazia aniversării centenarului „În trecut, acest liceu a fost cetate de rezistenţă naţională, cuib de suflet românesc, unde trebuia să ni se adăpostească nădejdea zilei de mâine, ameninţată nu o dată până la moarte." Gheorghe Bota - fost profesor al liceului Liceul de la Beiuş este prima unitate şcolară din învăţământul preuniversitar care a dat ţării, dintr-o singură clasă, trei academicieni: Marius Sala, Mircea Flonta şi Dragoş Lazăr. Şcoala noastră a fost prima unitate de învăţământ din judeţul Bihor care a primit titlul de Colegiu Naţional (1 martie 1998).
