Beius:Parcarile, la primarie!

Parcările din Beiuş au intrat în custodia jandarmilor, iar de acum încolo acestea vor fi gratuite o bună bucată de timp.

* Parcările din Beiuş sub sechestru


Executorul judecătoresc a dispus miercuri ca jandarmeria din Beiuş să devină custode pentru aparatele care taxează parcările din Beiuş. Aceasta ca urmare a faptului că administratorul SC Parking Tehnik SRL nu a fost de găsit pentru a semna pentru sechestrul pe aparate. „Gata cu hărţuirea beiuşenilor. În sfârşit li s-a îndeplinit visul”. Acesta a fost anunţul făcut de primarul Beiuşului Adrian Domocoş . Executorul judecătoresc trebuia să pună în aplicare două sentinţe ale Tribunalului Bihor, respectiv ale Judecătoriei Beiuş prin care se suspendă contractul dintre Primăria Beiuş şi SC Parking Tehnik SRL, respectiv cea care asigură primăria că va recupera datoriile de peste 3 miliarde de la Parking în situaţia în care firma intră în insolvenţă. Primăria Beiuş revendică peste 3 miliarde de lei redevenţă de la societatea care a administrat peste 600 de locuri de parcare din Beiuş. „Noi am încercat o rezolvare amiabilă a acestui diferend. Dar ce fac dânşii e inadmisibil. De când au preluat parcările nu au plătit decât 9.000 lei redevenţă, în condiţiile în care redevenţa anuală este de 190.000 lei. Aceasta şi fiindcă cel care a semnat contractul a semnat ca primarul. În toată această afacere, Sc Parking Tehnik SRL nu avea decât drepturi, adică acela de a încasa banii. Noi trebuia să facem curăţenie, să întreţinem parcările”, spune primarul Adrian Domocoş. În viitorul apropiat, după ce justiţia se va propunţa pe fond în procesul dintre Primăria Beiuş şi Sc Parking Tehnik SRL, primarul Domocoş va propune Consiliului local preluarea acestui serviciu la Primărie, urmând ca pentru plata parcărilor să se stabilească sume mai mici decât cele pe care le practica actualul administrator.

Salonta a refuzat
Beiuşenii nu privesc cu ochi buni plata locului de parcare şi modul în care acestea au fost administrate. „Trebuie să te învârţi minute bune pentru a găsi un loc de parcare. Şi se întâmplă ca uneori să laşi maşina 2-3 minute şi să te şi trezeşti cu somaţie”, spune Rodica Popa, conducător auto în Beiuş.

Şi Primăria Salonta a primit o ofertă de la SC Parkimg Tehnik SRL pentru administrarea parcărilor. „Am discutat oferta firmei, iar consiliul local a considerat că taxarea parcărilor nu este oportună pentru un oraş atât de mic precum Salonta. Parcările sunt la primărie şi sunt gratuite”, spune primarul de Salonta Torok Laszlo. Discuţii pe marginea modului în care firma administrează parcările în staţiunea Băile Felix au tot fost, dar nu s-a ajuns la rezilierea contractului.

Fact Box

Taxe pentru parcare
-abonament riveran : 10 lei/luna
-abonament riveran: 70 lei/an
-tichet 30 minute: 0,5 lei
- tichet o oră: 1 leu
-tichet o zi: 5 lei
- pentru parcare neregulamentară sau neplata taxei: de 15 ori plata unui tichet dacă se achită în 24 ore
- 30 de ori plata unui tichet dacă se achită în 72 de ore
-de 90 de ori plata unui tichet dacă se achită în mai mult de 8 zile

Veronica Bursaşiu sursa BIHON.RO

"Beiusul,oras geotermal"

Peste 160 de miliarde de lei vechi a obţinut Beiuşul pentru a se încălzi cu apă geotermală.



Proiectul „Beiuşul, oraş geotermal” este finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” - „Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile”. Conform şefului Primăriei Beiuş, Adrian Domocoş, administraţia din Beiuş este singura din ţară care a reuşit să obţină finanţare prin acest program. Şase proiecte au fost aprobate până acum la nivel naţional din care cinci aparţin unor companii private. Bătălia pentru obţinerea unor astfel de finanţări se anunţă deosebit de aprigă, fiindcă până în 2014 vor mai fi aprobate pentru finanţare doar încă opt proiecte. Primăria Oradea care anunţa că va depune un astfel de proiect în aprilie are toate şansele să piardă acest tren.

Lucrări

Lucrările din cadrul proiectului „Beiuş, oraş geotemal” vor debuta chiar în luna martie. Aceasta fiindcă ofertele firmelor care vor să realizeze acest proiect s-au deschis chiar pe 23 februarie. „Există un termen de şapte zile până la desemnarea câştigătorului, după care există prevăzut un termen tot de aproximativ o săptămână pentru contestaţii”, explică primarului Beiuşului, Adrian Domocoş. Valoarea proiectului este de 16, 6 milioane RON. Două firme şi-au depus oferta pentru a realiza această lucrare: Transgex şi o societate din Ungaria. Una dintre condiţiile participării la licitaţie era aceea de a avea experienţă în executarea forajelor la peste 2000 m. Transgex este deja prezentă la Beiuş, acolo unde funcţionează două sonde de producţie unde sunt foraje la 2750, respectiv de 2800 m. „Vom fora un puţ de reinjecţie pentru a fi la standardele cerute de normele europene de mediu şi pentru a asigura rezerve îndelungate de apă geotermală”, susţine primarul Domocoş. Capacitatea la care se asigură apă geotermală este de 100 l/secundă. La una dintre sonde temperatura apei este de 82 de grade, iar debitul este de 72l-sec, iar la cea de-a doua, debitul este de 36 l/secundă, iar temperatura apei este de 72 de grade. „Vom implementa şi un sistem de supraveghere şi securizare a sistemului montând regulatoare de debit în sistem, astfel încât tot controlul să fie în subordinea Transgex şi nu a altor persoane sau societăţi”, spune şeful Primăriei Beiuş.

Fact box

Indicatorii Beiuşului geotermal:
-valoarea totală: 16,686 milioane lei
-1200 de abonaţi
-22 de module termice montate în cartiere şi la şcoli
-forarea unui puţ de reinjecţie
-8 km de magistrală
-cea mai ieftină energie din România: 77 lei /Gcal
-păstrarea preţului încă 7 ani
-proiectul va fi implementat în 2 ani

Veronica Bursasiu sursa:www.bihon.ro

Cu doi ministri bihoreni, BIHORUL este de neinteles!-"gropile fac parte din peiasjul bihorean!"

Pentru soferii care merg spre Beius sau chiar mai departe, spre Stâna de Vale, drumul de la Oradea e un adevarat calvar. Pe o distanta de zeci de kilometri, masinile fac slalom printre gropi, iar conducatorii auto strâng din dinti, în speranta ca nu vor ramâne fara roti.

Drumul National (DN) 76 Oradea–Beius–Vascau este cea mai lunga artera rutiera din Bihor, care strabate judetul într-o diagonala Vest-Sud Est si este tranzitat zilnic de mii de masini. Tot de ordinul miilor sunt si gropile care-l brazdeaza. De diferite forme si marimi, adevarate cratere care sunt un real pericol pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice, dar care nu par sa intereseze autoritatile. Le baga-n seama doar cei care-si risca viata si-si pun la bataie portofelul ori de câte ori trec pe-acolo si se aleg cu vreo stricaciune.

Traseu cu ghinion

Deloc încântat de starea drumului de la Oradea la Beius este si un oradean care a dorit sa petreaca un weekend linistit la Stâna de Vale. Omul n-a mai ajuns la destinatie pentru ca, taman înainte de Pocola, l-a lovit ghinionul. Desi era la volanul unei masini de teren, una dintre rotile care-au intrat într-o groapa a facut explozie. Din derapaj, a mai luat o groapa si cu roata din spate si, în loc de vacanta, s-a ales cu doua cauciucuri praf, masina numai buna de tractat si el cu nervii si cheltuiala. „Nu mai poti merge nicaieri în judetul acesta”, se plângea omul. „Daca pornesti la drum, trebuie sa te asiguri ca ai la tine cel putin patru roti de rezerva si suficienti bani pentru a acoperi o paguba de acest gen. Sunt oripilat de ce ne ofera drumurile nationale si judetene. Bine ca platim taxe”, spune oradeanul. „Ghimpele de Bihor” a pornit pe urmele ghinionistului si a gasit exact ce cauta. Pe drumul spre Beius sunt puzderie de gropi care, pe zi ce trece, devin tot mai adânci. Adevaratul chin al soferilor începe cu 6-7 km înainte de Pocola. Gropi de toate felurile – mici, medii sau uriase – îti taie calea tot la 20-30 de metri. Ca si cum soseaua ar fi fost bombardata de pâlcuri de asteroizi. Adâncimea „standard” este în jurul a 10-12 cm. Culmea, unele gropi s-au extins atât de mult, încât au ajuns la impresionanta lungime de cinci metri. Mai rau e ca multe dintre aceste cratere se afla chiar în curbe periculoase. Daca nu luam seama la chinul soferului de a-si feri masina de necazuri, pasagerii au si ei de suferit. Zgâltâielile si trepidatiile permanente pot scoate din sarite si cel mai calm om. Toate astea lasa însa reci autoritatile competente, în acest caz Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR).

Traiesc zilnic cu ele

În Pocola, gropilor le mai lipseste doar viza de flotant pentru a deveni parte de peisajului local. Ele exista pe toata lungimea drumului national ce strabate comuna de la un capat la altul. Ioan Mascas, primarul comunei, spune ca proiectul de modernizare a drumului Oradea–Deva exista pe hârtie de circa un an, dar lucrari efective nu se fac, fiindca nu sunt bani. „Asteptam si noi sa vedem care este situatia”, declara primarul. Sustinându-si superiorul, Ioan Fat Stanca (foto), secretarul primariei, spune ca plombari s-au mai facut pe unde a fost nevoie, dar s-a mai pus si pietris, dar l-a dus ploaia. Satenii s-au ales cu ce au facut din fonduri proprii. „Noi am asfaltat, acum vreo doi ani, toate strazile din comuna. Acolo nu sunt gropi”, sustine pocoleanul, care de groaza drumului rau a renuntat la masina si face naveta pe jos! Locuitorii din Pocola sunt si ei satui de santurile din mijlocul drumului. Mai înjura la marginea „drumului tarii”, dar altceva nu pot face.

Beiusul, orasul gropilor

La câtiva kilometri de Pocola, municipiul Beius nu face exceptie de la regula. În plin centru, gropile tind sa se transforme în cratere, iar drumul abia se mai vede de ele. Nici aici autoritatile nu pot face nimic. Domocos Adrian, primarul beiusenilor, spune ca, atâta vreme cât strada principala s-a aflat în custodia municipalitatii, a fost întretinuta. „Pâna în mai 2009, drumul a fost sub administratia noastra. Am plombat de câte ori a fost nevoie”, sustine primarul. Domocos spune ca, dupa predarea drumului catre CNADNR, din toamna lui 2009, nu s-a mai facut nimic. Dar municipalitatea nu a stat cu mâinile în sân. „În ultimele saptamâni, am transmis CNADNR-ului doua adrese cu privire la starea drumului. Înca nu am primit niciun raspuns. Stim ca drumul este deplorabil, dar nu putem decât sa asteptam un raspuns”, conchide primarul.

De la 4 roti la 2

Nemultumiti sunt si beiusenii de rând. Miron V. se loveste zilnic de gropile din orasul sau, ridicat la rang de municipiu. Satul sa dea bani aiurea, omul a ales o varianta mai simpla si mai putin costisitoare. „Am renuntat si la carnet, si la masina, iar acum am trecut la transportul pe doua roti”. „Este rau ca am ajuns în situatia asta. Nu intereseaza pe nimeni situatia noastra. Oamenii din Beius care au treaba la Oradea prefera sa mearga cu piratii-taxi ca pot scoate bani din buzunar pentru repararea masinilor. Daca ar fi dupa mine, drumul asta l-as face ca în Neckermann”, zice si F.B. „Eu cred ca aceasta chestiune a gropilor tine de bani si de cum se învârt fondurile în jurul lor. Daca încep sa povestesc, mi-ar trebui vreo doua saptamâni sa spun întreaga istorie a drumului din Beius. Tin minte ca primul asfalt a fost pus prin ’53, când au venit rusii si au exploatat uraniul de la Baita. De-atunci, multe s-au întâmplat, si se vede ca nu-s lucruri bune”, povesteste un beiusean de vârsta a treia.

„Noi facem si dregem”

Ioan Corneliu Piturca, seful sectiei oradene CNADN, are o viziune diferita. „Ce facem noi este legat de întretinere si reparatii”, spune Piturca. Acesta sustine ca proiectul de reabilitare a tronsonului Deva–Oradea e la mâna autoritatii centrale si a ministerului de resort. La nivel local, se aplica peticirea drumurilor si „întretinerea” gropilor. „Cunoastem situatia din judet. Noi nu putem decât sa monitorizam gropile. Avem în vedere, în permanenta, gropile cele mai mari. Folosim material de cariera. La primavara, vom continua monitorizarea”, zice Piturca. Seful CNADNR Bihor recunoaste ca peticirea nu are viata lunga, dar spune ca, decât sa nu faca nimic, e bine si atât.

Asadar, nimeni nu este vinovat pentru starea jalnica a drumurilor din Bihor, nimeni în afara de vremea rea. Ce-ar fi daca si proprietarii de masini ar invoca, drept scuza pentru ca nu-si platesc taxele si impozitele, tot vremea nefavorabila sau... vremurile.

Laura Voicu GHIMPELE DE BIHOR