Zona Padiş, în pericol! - Haiducie imobiliară în Parcul Natural Munţii Apuseni

Autor: Daniel MAN(CRISANA)



Criza economică a lovit serios sectorul imobiliar, construcţiile şi tranzacţiile cu clădiri sau terenuri fiind, practic, la pământ. Totuşi, o companie pare să sfideze legile crizei şi se pregăteşte să dezvolte o zonă turistică de masă şi o staţiune de schi în plin areal protejat al Parcului Natural Munţii Apuseni. SC Compania de Hoteluri şi Restaurante Padiş SA a solicitat la sfârşitul lunii mai Consiliului Local al comunei Budureasa introducerea în intravilan a unor suprafeţe pe care le deţine în perimetrul Parcului pentru a putea demara lucrările de construcţie într-o zonă carstică unică în lume. Organismul local s-a conformat, pe 31 mai aprobând solicitarea, iar Prefectura Bihor vizând legalitatea ei în procedură de urgenţă, pe 3 iunie 2010. Sub aparentă legalitate se ascund însă ilegalităţi jenante...



Pe teritoriul Parcului Natural Munţii Apuseni, zonă declarată site Natura 2000, cu teritorii aflate sub o strictă reglementare juridică, un grup de investitori străini şi români vor să înfiinţeze o staţiune pentru turismul de masă, cu pârtii de schi de 12 kilometri şi peste 3.000 de locuri de cazare în hoteluri de lux. În acest areal o suprafaţă de 85-86 hectare de teren a fost lotizat şi vândut în urmă cu mai mulţi ani, dar cum statul român a declarat zona Parc Natural, iar zona a primit mai apoi şi calificativul european de site Natura 2000, orice construcţie a fost prohibită.





Un ordin de ministru, răstălmăcit

Totuşi, "băieţii deştepţi" au găsit şi aici cum să umble la butoane, ajutaţi fiind de un director din cadrul Ministerului Mediului. Primarii din comunele Bunteşti şi Lazuri de Beiuş fiind direct interesaţi în demararea construcţiilor în Padiş, au transmis o adresă către Direcţia Protecţia Naturii din cadrul Ministerului Mediului, în care solicitau interpretarea şi lămurirea Ordinului ministrului nr.552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punctul de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Cum lupul ajunge uneori paznic la stână, directorul Silviu Megan le transmitea celor doi primari exact ceea ce se aştepta de la el: "(...) din descrierea narativă a prezentului ordin reieşind clar că terenul în discuţie nu se află în zona de conservare specială Platoul carstic Padiş - Depresiunea Vărăşoaia - Poiana Ponor (cuprinzând întreaga zonă din afara fondului forestier aflată la sud şi vest de drumul care leagă cabana Padiş de Vărăşoia, incluzând Depresiunea Băileasa şi continuând spre sud-est cu zona La Grajduri şi Poiana Ponor)", arată directorul. "Întrucât suprafaţa respectivă nu a făcut parte din zona de conservare specială a Parcului Natural (potrivit OM 552/2003), nu considerăm oportună includerea acestei suprafeţe în zona de protecţie strictă sau zona de protecţie integrală a PNA (...)", scrie directorul Megan.



O minciună cu valenţe penale!

O minciună cât casa, sar în sus apărătorii parcului! "Probabil că acest individ va răspunde penal pentru ce a scris aici, deoarece există probe zdrobitoare care atestă că respectivele terenuri sunt incluse în zona de conservare specială", atacă la baionetă Mihai Togor, preşedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică "Munţii Apuseni".

"La sud şi vest de drumul care leagă cabana Padiş de Vărăşoia este zonă de conservare specială, există harta zonării interioare a parcului care arată foarte clar că ceea ce susţine acest director nu este adevărat", afirmă Togor. Acesta invocă o adresă a Comisiei pentru Ocrotirea Naturii din cadrul Academiei Române, care se pronunţă asupra zonării interioare a Parcului Natural Apuseni "ca fiind întru totul de acord cu poziţia adoptată de Consiliul Ştiinţific al Parcului, în conformitate cu care Padişul, prin valoarea fenomenelor carstice, a florei şi a faunei sale, întruneşte caracteristicile unei zone de conservare specială, după cum este stabilită în harta zonării interioare publicată ca anexă la Ordinul Ministrului nr. 522/2003. Precizăm că în conformitate cu acelaşi act normativ, definitivarea zonării fiecărui parc naţional sau natural este de competenţa Consiliului Ştiinţific din planul de management care este elaborat pentru fiecare arie protejată. Considerăm că trebuie avută în vedere, de asemenea, valoarea deosebită a zonei Padiş pentru realizarea unor viitoare cercetări ştiinţifice, ca şi pentru practicarea turismului montan tradiţional."

În ciuda celor constatate în actul emis sub tutela Academia Română, un director din cadrul Ministerului Mediului îl contrazice, colac peste pupăză, interpretând "la comandă" un ordin de ministru care are în anexă inclusiv harta zonării!



Acte şubrede pentru o hotărâre cu dedicaţie

Un prim act era deci aranjat pentru înaintarea pe ordinea de zi a unei hotărîri de consiliu favorabile intrării pe uşa din dos în Parcul Natural a unei viitoare staţiuni. Mai era nevoie de un certificat de urbanism, pe care Compania de Hoteluri îl obţine suspect de uşor pe 17 noiembrie 2009, emis de Consiliul Judeţean Bihor. Apoi la dosar se mai adaugă o hartă de la Cadastru făcută la cererea clientului, fără a se ţine seama de zonarea existentă în Anexa OM nr. 522/2003 şi de conţinutul ordinului, deci la rândul ei ilegală. În plus, reprezentanţii investitorilor şi autorităţile locale fac rost şi de "opţiunile majorităţii Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni, conform adresei Primarului Comunei Budureasa nr.894 din 28 noiembrie 2009". Şi aceste acte ONG-urile de mediu, dar şi conducerea Parcului Apuseni le contestă vehement.

"Ei deţin o listă cu semnături individuale de la foşti membri din Consiliul Ştiinţific puşi pe liber. Lista este ilegală şi nu reprezintă punctul de vedere oficial al Consiliului Ştiinţific al Parcului, avem acte doveditoare în acest sens. La fel şi în privinţa hărţii făcute la comandă", ne-a declarat Alin Moş, directorul Parcului Natural Apuseni.



Totuşi, bazându-se pe un eşafodaj de acte uşor de dovedit ca fiind ilegale şi nefundamentate ştiinţific, Consiliul Local Budureasa a avizat extinderea intravilanului, ca prim pas în acordarea autorizaţiilor de construcţie pentru investitorii Companiei. "Noi vom ataca în instanţă această hotărâre de consiliu pentru suspendarea şi apoi anularea ei şi vom sesiza toate instituţiile statului care pot rezolva această situaţie", a punctat Mihai Togor într-o conferinţă de presă, la sfârşitul săptămânii trecute.